Atenție, ne dispar țările sub ape!/”E pentru prima oară în istorie, în care o țară ar dispărea de pe fața pământului, fără război”

De 200 de ani, omul contribuie negativ la schimbările climatice ale căror efecte negative le resimțim cel mai pregnant în perioada de vară.  Luna trecută a fost cea mai fierbinte lună iunie înregistrată pe tot globul, potrivit Monitorul Climatic al UE. Marii poluatori continuă să polueze, în timp ce țările mici sunt obligate să implementeze peste noapte politicile europene de mediu, fără să se țină cont de impactul economic asupra acestora. În plus, vor exista state care vor dispărea definitiv din cauza acestor efecte ale încălzirii globale. 

Fiecare lună, începând cu iunie 2023, și-a depășit propriul record de temperatură într-o serie de 13 luni de căldură globală fără precedent, a declarat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Cosmin Corendea este profesor universitar doctor în Schimbări Climatice și Drept Internațional și a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul , despre cauzele, efectele și măsurile care pot fi luate în astfel de situații, atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Mai mult, acesta a subliniat de ce România nu trebuie să urmeze cu „ochii închiși” aceste politici de mediu, în condițiile în care marii poluatori n-o fac. Potrivit prof. dr Cosmin Corendea, bucăți din statele lumii dispar acoperite de ape, ca efect direct al încălzirii globale. Cine sunt marii poluatori ai planetei și ce fac aceștia să stopeze declinul, aflăm din spusele dr. Corendea.

Ei bine, oamenii de 200 de ani prin instalarea și ulterior dezvoltarea industriilor, a fabricilor, a traficul aerian, automobilelor ș.a.m.d., coroborate în același timp cu rănirea mediului înconjurător prin, de exemplu, despăduriri. Procesul de despădurire, toate au condus la creșterea aceasta de temperatură, care astăzi, de exemplu, poate fi reflectată în această topire agresivă a detaliilor din nord, care nu sunt de fapt principalul motiv pentru creșterea nivelului apelor, ci este doar un efect secundar. Însă toate țările au continuat în decursul acestor 200 de ani  să-și protejeze și să-și mărească capacitatea economică. Prin această creștere a capacității economice, proporțional a crescut și impactul asupra mediului înconjurător și al climei. Păi avem în top 10 de poluatori, primele două fiind China, primele țări fiind China și Statele Unite la un moment dat, care au Statele Unite primele acum a COPS prima acuma China este prima, India, Rusia, Brazilia și Uniunea Europeană, printre cei mai mari poluatori din lume care contribuie covârșitor la această creștere a temperaturii. Mulți oameni de știință sunt de acord, fără a încerca eu să fiu alarmist, acum, ei sunt de acord că suntem într-o criză, ne aflăm într-un mijlocul unei crize climatice. Iar acest lucru nu este neapărat acest impact al acestei crize climatic în care ne aflăm nu neapărat va avea efectul, de exemplu în timpul generației noastre, ci se transmite generațiilor viitoare, probabil undeva la 100 de ani, 150 de ani, forma pământului așa cum o știm, anotimpurilor, temă temperaturile, calitatea solului, agricultura, dispariția unor specii, dispariția unor, cum să spun eu, un vegetații. Toate lucrurile acestea sunt deja proiectate în viitor și care adică sunt pe care să se întâmple tocmai acestei forme continuate a activități i umane care, precum am mai și spus, după tratate de la pare din 2015, nu doar nu doar că a stagnat sau, precum ar fi recomandat, atu s-ar fi redus și din contră, această activitate s-a accentuat.

Un grup de studiu format din peste 250 de oameni de știință, Panelul Internațional pentru schimbări Climatice a publicat cel de-al șaselea raport referitor la schimbările climatice și perspectivele de mediu, dacă nu vom păstra temperatura medie sub 2 grade. Rezultatul cercetărilor acestora relevă faptul că „moștenirea” climatică pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni într-o sută de ani nu va fi deloc una pentru care să mulțumească înaintașilor. Vorbim pe de o parte de temperaturi record în India, Arabia Saudită, SUA și Mexic, în timp ce inundațiile au făcut ravagii în Kenia, China, Brazilia, Afganistan, Rusia și Franța. Incendiile au pus stăpânire iar pe Grecia, chiar și în Canada, iar mai multe insule din Caraibe au fost afectate de Uraganul Beryl, iar căldurile extreme au amintit de El Nino, un fenomen care produce încălzirea tot mai accentuată a planetei. Prof.dr. Cosmin Corendea mai spune și că, pe parcurs, ne vom despărți de anumite țări sau porțiuni de state, scufundate sub apele care le vor invada.

Nivelurile apelor pe planeta noastră nu sunt egale și atunci prin acest… creșterea temperaturii într-o formă chimică foarte simplă, între rece, între cald și rece care este apa, oceanelor, se creează acest efect de seră care conduce la crearea unor vapori care conduce la creșterea volumului apei, iar acest volum al apelor care crește, deși rapoartele acelui panel internațional despre care vorbeam mai devreme sunt puțin mai moderate, de fapt accelerarea creșterii apelor este mult mai rapidă. Și atunci avem țări care au coastele foarte jos, în principal Asia Centrală, Asia de sud-est și țările din Pacific care sunt expuse într-un mod direct acestor creșteri ale nivelului apelor, care pur și simplu vin și înghit, înghit coastele, înghit marginile, dacă vreți, teritoriale ale acestor țări. Le zic studenților să facă un exercițiu foarte simplu pe care îl fac la începutul cursurilor despre schimbări climatice, și anume să intre pe google și să  caute o hartă geopolitică. Harta geopolitică pe care am învățat-o noi la școală și să vadă cum, dacă pun harta geopolitică după 4°C, să vadă cum pur și simplu forma țărilor este deformată. Țările așa cum le știm noi nu mai arată la fel, începând de la Florida care se duce sub apă, cu Bangladesh, cu țările din Pacific, ș.a.m.d.  Explicația fiind foarte simplă, tocmai pentru că au aceste coaste foarte jos la nivelul egal al apelor, iar altele crescând prim volum încep să acopere din teritoriu. Lucrul acesta se vede deja, îl trăim în Pacific, preponderent unde insulele, având  în compoziția lor foarte mult coral, acesta absoarbe mult mai rapid apa și în același timp devine și mai moale și cufundându-se, dacă vreți, mai repede. Deci deja se întâmplă. Asistăm la țări care au fost deja deformate, la țări care teritoriul lor se se micșorează și care la un moment dat își pun întrebarea esențială a existenței lor, a disparițiilor, ca state. E pentru prima oară în istorie, în care un stat o țară ar dispărea de pe fața pământului fără război.

Prof. dr Cosmin Corendea ne zugrăvește cum arată tabloul de mediu, la nivel mondial, cum ar putea ajuta politicile de mediu această situație și ce ar trebui să facă partidele politice în astfel de cazuri, dar și cum arată realitatea, raportată la politicile de mediu care se impun la nivel mondial, fiecărei țări în parte și României, în speță.

România este extrem de aliniată la legile internaționale, de climă, atât de aliniată încât este afectează în mod direct și dezvoltarea economiei naționale. Este foarte simplu de calculat acest lucru, deși alte țări nu fac încă alte țări care poluează mult mai mult ca noi, alte țări care contribuie mult mai mult ca noi la aceste schimbări climatice, acele țări nu o fac. România se încăpățânează să urmeze această direcție europeană, dar într-un mod, cum să spun eu,  negândindu-se nicio secundă la interesele naționale, la interesul național al României. Da, o să ajungem la adoptarea energiei alternative, energiilor energiei verzi ș.a.m.d. Este imposibil să nu mergem în aceeași direcție, având în vedere această planetă, probabil la un moment dat nu va mai suporta această creștere de temperatură. Dar de ce noi ca țară, să fim printre primii care o facem, când oricum contribuția noastră este destul de redusă în alte țări, mult mai puternice economic, altora nu le mai pasă și nu ne pasă să își reducă motoarele pentru a adresa și aceste schimbări climatice?!  Noi am închis mineritul, exploatarea resurselor naturale, suntem mai catolici  decât Papa, tocmai pentru a demonstra ce exemplu bun de urmat suntem noi. Dar noi de fapt, nu reprezentăm niciun exemplu de urmat pentru nimeni, pentru că la sfârșitul zilei fiecare țară își vede propriul interes, și anume în principal dezvoltarea propriei economii. Și atunci, noi nu facem altceva decât să ștrangulăm economia, să o strangulăm puțin ca să facilităm implementarea acestor politici de mediu. Mă repet, eu nu spun că aceste politici de mediu nu trebuie implementate, însă ritmul și docilitatea cu care sunt implementate nu sunt sănătoase pentru economia românească.

Partidele politice, mai ales cele care se declară ecologiste, crede prof. dr.  Corendea, trebuie să aibă programe referitoare la schimbările climatice, însă unele care să fie implementate în timp și în folosul românilor.

Știm foarte bine așa cum este și nu văd de ce ne grăbim să facem acest lucru. Contribuția partidelor, că orice partid politic, indiferent de forma și natura lui, trebuie să aibă un program de schimbări climatice, dar aceste programe ale tuturor partidelor trebuie să se uite sau  să redreseze și economia. În primul rând, ne grăbim să scoatem, este un exemplu pe care l-am dat în primăvară, că ne grăbim să scoatem bucata de lemn din soba românului, când în alte țări nu o fac. Alte țări care contribuie mai mult decât noi la aceste schimbări climatice. Ne-am grăbit să oprim mineritul și exploatarea resurselor naturale. Când alte țări mai fac, și aici trebuie luată o poziție sănătoasă a țării. O poziție care nu există, și sunt foarte serios în această părere, că nu avem politică externă, și neavând politică externă, evident că nu avem o poziție dreaptă în fața hotărârilor mondiale care se iau, în oricare privință, nu neapărat al schimbărilor climatice, la care docilitatea noastră să fie pusă pe plan secundar și să servim interesul nostru național, ci pentru că poluarea, de exemplu, topului acesta de poluatori despre care vorbeam mai departe, este atât de mare, încât pur și simplu nu este în interesul nostru. Ne grăbim în a redresa aceste schimbări climatice, a încetini economia, tocmai pentru că nu vor fi niciodată un exemplu pentru China, pentru Statele Unite, pentru India. Sunt țări enorme, cu o populație enormă, care necesită o economie foarte puternică și au și căpătat-o între timp, tocmai de nerespectarea multelor norme de drept de mediu, cărora pur și simplu le-au pus în plan secundar, pentru că a fost mai important pentru ei să-și redreseze nevoile economice. Iar noi, în cadrul Uniunii Europene, nu facem altceva decât să urmăm o turmă, dar fără a ne gândi vreo secundă ceea ce înseamnă pentru noi. Deși avem exemple de țări europene în jurul nostru care au stagnat sau au încetinit această adoptare a politicilor de mediu, tocmai pentru că ne afectează foarte puternic economia. Ce să vezi, noi nu am făcut-o, încă?!

CITEȘTE ȘI:

2024 ar putea fi cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Record absolut de TEMPERATURI ridicate în luna iunie

Iunie 2024. Un cireșar de cuptor: „Cea de-a 13-a lună consecutivă cu recorduri lunare”